Inteligenta Emotionala Eficienta personala Comunicare de criza - 5 martie 2014 Public Speaking cu Melania Medeleanu Comunicam sau ne prefacem? Curs Asertivitate Tehnici de vanzare Resurse - Comunicam sau ne prefacem? Resurse - Episodul 1 - Comunicam sau agresam? Resurse - Episodul 2 - Comunicam sau ne supunem? Resurse - Episodul 3 - Comunicam pur si simplu sau simplu si pur? Curs deschis Inteligenta Emotionala

Comunicam "pur si simplu" sau "simplu si pur"?

Episodul 3: Stiluri de comunicare- Asertivul

Si iata-ne ajunsi, in cele din urma, la celebrul stil asertiv: pur, simplu, direct, clar – asa exprim ceea ce percep EU, gandesc EU, simt EU, imi doresc EU, atunci cand aleg sa comunic asertiv, ramanand, in acelasi timp, receptiv la ceea ce percepi TU, gandesti TU, simti TU, iti doresti TU. Printr-o astfel de exprimare ajung sa construiesc acele mesaje, numite in literatura de specialitate - MESAJE DE TIP EU : “Eu observ ca …” “Ma simt / eu simt …” “Eu am impresia ca …”  “Imi doresc sa…”. Spre deosebire de MESAJELE DE TIP TU (ex.: “Tu esti …;“Tu simti…”; “ Tu vrei …”), “MESAJELE DE TIP EU” ma ajuta sa-ti fac cunoscuta “realitatea” mea interioara, fara sa te critic, sa te acuz, sa te jignez sau sa interpretez in vreun fel “realitatea ta”. Crezi  ca un exemplu te-ar clarifica mai mult? O.K.! Ia fii atent la urmatorul mesaj:
M-ai adus la exasperare maxima cu lamentarile tale
Ce fel de mesaj crezi ca e?... Bravo! Un «mesaj de tip TU ». Ce transmit de fapt prin acest mesaj? “TU m-ai adus la exasperare = TU esti responsabil pentru starea mea de exasperare maxima = TU esti de vina pentru ca prin lamentarile tale (te mai si plangi toata ziua!!) ma faci sa experimentez exasperarea! Asadar, vorbesc despre tine si nu despre mine, ajungand sa te acuz si sa  te critic! Efectul cel mai probabil asupra comunicarii noastre? Fie blocajul, inchiderea comunicarii, fie invartirea intr-un cerc vicios al atacurilor si apararilor, ce pot varia de la cele mai grobiene pana la cele mai rafinate.

Cum ar fi daca as schimba “mesajul de tip TU”, intr-un “mesaj de tip EU”:

Ma simt complesit atunci cand primesc observatii repetate din partea ta si traiesc senzatia ca nu le mai pot face fata. Mi-as dori ca atitudinea ta sa fie mai concilianta; mai multa intelegere din partea ta m-ar ajuta  sa ma concentrez mai bine si sa inteleg modul in care vezi tu concretizarea proiectului.
Ei? Ce zici? Ti-ar placea sa ti se vorbeasca asa? Iata ce face diferenta:
1.    “Ma simt coplesit” = acesta este un raspuns emotional la situatie si consta in exprimarea  emotiei pe care EU o traiesc si pentru care imi asum responsabilitatea; tu nu esti vinovat pentru ca eu ma simt coplesit in fata observatiilor sau solicitarilor tale. Hm! Parca aud protestele unora dintre cititori. Si sunt intrutotul de acord. Nu-i usor sa accepti faptul ca cel din fata mea (oricat de tare ar ridica tonul la mine!) NU este cauza furiei mele imense care ma invadeaza, ci ca ea provine din interiorul meu, din trecutul meu, din influentele pe care le-am primit de la persoanele-model din trecutul meu, din strategiile de raspuns la astfel de situatii pe care mi le-am construit in timp etc. E intr-adevar nevoie de maturitate si forta interioara; dar ce sa-i faci?
Esti cel mai mare dezordonat pe care l-am intalnit vreodata!” – se poate transforma in:
Ma simt iritata cand lasi dosarele ravasite in sertar
Sau:
Esti incredibil de nepasator.” – se poate transforma in:
Ma simt frustrat, ori de cate ori acorzi atentie totala doar nevoilor tale”.
Sau:
Imi vine sa ma urc pe pereti cand ma descosi pe toate partile.” – se poate transforma in:
Ma simt deranjat, cand imi adresezi atat de multe intrebari”.

2.    “atunci cand primesc observatii repetate de la tine” =  este un punct de vedere obiectiv, fara nicio incarcare emotionala negativa (fata de “atunci cand te lamentezi” care nu face decat acuze si sa critice, si stim cu totii cum reactionam cand ceilalti ne critica sau ne acuza- pe nedrept, normal!).
Asadar, rolul descrierii obiective a situatiei este acela de a detensiona emotional comunicarea. Pentru a te convinge, analizeaza comparativ urmatoarele vatiante cu grad diferit de obiectivitate:
Cand ragi ca ultimul animal…” / “Cand tipi cat te tin plamanii…” / “Cand aud tonul vocii tale ca urca …” Sau:
Cand imi dau seama cat de neserios si neparolist esti …” / Cand vad ca ai uitat sa respecti termenul limita de predare al raportului …” / “Cand constat ca nu ai predat raportul la timp …” Sau:
Cand realizez ce mare nesimtit poti fi …” / “Cand iti put hainele a tutun …” / “Cand simt mirosul de tutun in hainele tale …” Si exemplele pot continua:
Cand indrugi numai minciuni sfruntate despre mine cu cea mai mare nerusinare …” /”Cand ma acuzi de lucruri pe care nu le-am facut …” / “Cand aud lucruri neadevarate depre mine …
3.    Exprimarea dorintei sau a rezultatului preferat la situatie = contine ceea ce ti-ai dori sa se intample si nu ceea ce ar fi obligatoriu sa se intample! Aminteste-ti ca un om sanatos emotional are nevoie de libertate si are dreptul sa aleaga. Ii respecti acest drept in comunicarea asertiva, atunci cand formulezi cererea cu simplitate si naturalete, renuntand la orice tendinta de a seduce sau a ameninta, de a culpabiliza sau a constrange, fara jocuri psihologice sau manipulari. Secretul unei cereri simple, firesti si sanatoase consta in constientizarea si acceptarea faptului ca ceea ce ceri nu ti se cuvine! In cazul in care primesti ceea ce ai cerut bucura-te, sarbatoreste cu recunostinta, iar daca ceea ce primesti este … un refuz, intampina-l cu seninatate. Hm! Ti se pare utopie? E de inteles, daca pana acum ai pretins, in loc sa ceri! Cand pretinzi, este practic imposibil sa primesti refuzul cu seninatate. Ceea ce ai trait este tristete sau furie, ca vorba aceea, te considerai indreptatit sa primesti si era de neconceput pentru tine ca celelalt sa nu-ti raspunda si sa nu-ti fie recunoscute meritele sau valoarea. Te-ai amagit, prietene, crezand ca ai dreptul de a incalca dreptul altora de a spune NU; iar atunci cand pretentiile tale nu au fost implinite, amagirea ta a crescut, ajungand sa pierzi din vedere faptul ca, nimeni nu este obligat sa-ti ofere ceva tie - care esti adult.

Atentie! Comunicarea asertiva nu este folosita pentru a-l determina pe celalalt sa faca tot ce-ti pofteste tie inima. Rolul ei este acela de a-i oferi celuilat posibilitatea de a afla ce simti si ce nevoie ai. El poate alege liber, simplu, firesc, direct, intr-un cuvant, asertiv sa refuze implinirea nevoii tale. Mai mult decat atat, in cazul in care celalalt se simte santajat, manipulat, constrans sau agresat, in urma formularii corecte si exprimarii autentice a unui mesaj de tip EU, aceasta nu mai este problema ta. Tu ai “doar” responsabilitatea trairilor tale emotionale, nevoilor tale si intentiilor care stau la baza actiunilor tale.

Epilog:
Ai urmarit vreodata un meci de volei? Fie ca esti sau nu fan, stii cu siguranta despre ce e vorba. Ei bine … transmiterea, in cadrul comunicarii asertive, a unui “mesaj de tip eu” partenerilor tai de discutie, poate fi comparata cu trimiterea mingii in terenul celeilalte echipe, cu maximum de fair-play posibil. Ce vor face cu mingea  jucatorii din celalata echipa, nu este problema ta sau a echipei tale si nu tine de tine, ci depinde in totalitate de resursele acelei echipe si de motivele pentru care se afla de cealalta parte a fileului: joaca pentru a va bate mar (stilul agresiv); joaca pentru a fi invinsa (stilul submisiv) sau joaca pentru a experimenta si exprima firesc bucuria jocului impreuna cu voi (stilul asertiv)?
Dar tu, cititorule ? Pentru ce ratiune a jocului optezi?
Asadar … cum apreciezi, acum, la …Sfarsit ?